Palmierul de ceara este copacul national al Columbiei. Este protejat de lege din 1985, ajunge la inaltimi de 60 de metri (este cel mai inalt palmier din lume) si traieste pana la 120 de ani. Locul unde poate fi vazut in habitatul natural este Valea Cocora (parte a Los Nevados Natinal Natural Park) -Triunghiul Cafelei din Columbia. Pentru ca in trecut a fost exploatat nerational, acum, acest arbore este protejat prin lege si i se acorda o deosebita importanta, guvernul avand programe de reimpadurire si atragand multe fonduri internationale in acest scop.
Oricum, preocuparea pentru natura este foarte prezenta in Columbia. Exista multe astfel de programe in scoli si foarte multi tineri sunt implicati in programe de voluntariat. Ceea ce m-a uimit, pentru ca nu am mai intalnit nicaieri in lume, a fost faptul ca si turistii sunt implicati in astfel de activitati!
Dupa o zi de drumetii pe Valea Cocora, dupa ce ne-am umplut inimile cu frumusetea peisajelor si povestile ghidului despre fauna si flora din zona si in mod special despre palmierul de ceara, ne-a fost adus un copacel de cativa centimetri si am fost invitati sa il plantam alaturi de ceilalti palmieri saditi de turisti din peste 50 de tari. Mie mi-au lucit ochii instantaneu, mai ales ca am aflat ca exista un intreg ritual pentru asta.
Ritualul Palmierului de Ceara
Prima data l-am luat in mana si m-am conectat cu el. L-am simtit mic, plapand si vesel ca un copilas. Groapa era deja facuta, asa ca Rodrigo (cel care se ocupa de aceasta activitate) m-a invatat cum sa vorbesc cu Mama Pamant si sa o rog sa il primeasca, sa il protejeze si sa-l sustina sa se faca mare. Am ridicat copacelul catre cer si am rugat Soarele sa-i trimita lumina si sa-l incalzeasca, norii sa il ude si vantul sa fie bland cu el pana va avea destula forta sa se sustina singur. Apoi l-am pus in pamant, am acoperit groapa, l-am udat si Rodrigo m-a lasat cateva minute cu el “sa vorbim”. Aveam lacrimi de bucurie in ochi si simteam ca am facut un lucru foarte important. Am mai plantat copaci, dar niciodata nu facusem lucrurile atat de constient inainte si nici nu simtisem atata bucurie. Din acea zi altfel m-am conectat cu copacii si de multe ori ma gandesc la palmierul meu din Columbia.
Am inteles cum tinerii din aceasta tara sunt atat de atasati de natura, dar si cat de important este ca turistul sa plece cu o emotie. Am uitat multe din informatiile tehnice primite acolo, dar Ritualul Palmierului a creat o legatura intre inima mea si Columbia!
