Iubitul si amandina
Astazi imi povestea o fata despre relatia minunata pe care o are cu logodnicul ei si cat de mult il iubeste . M-am trezit si eu sa intreb “Ce inseamna mai exact ca il iubesti, ce simti?”
“Nu as putea sta nici o zi fara el, ma gandesc numai la el chiar si in momentele zilei cand nu ne putem vedea,simt ca nu as putea trai fara el . La un moment dat ne-am despartit pentru cateva zile si am simtit ca mor! Nu am putut sta fara el mai mult decat cateva zile!”
In timp ce o ascultam mi-am zis:” Oau! si eu simt la fel pentru prajituri! De ce mama naibii ma ingrijoram ca toate astea s-ar putea numi dependenta? E iubireeee! Si iubirea e buna in orice situatie, e un lucru sanatos! O sa mananc totusi prajitura aia din frigider pentru ca fara ea simt ca mooor!”
D-aia unii oameni ar trebui să poarte nume de prăjituri… 😀
pai textual din titlu pe fata o chema “Amandina” :))
Admir abilitatea autoarei de a surprinde si de a pune in pagina absurdul si insuficienta naturii umane (nu am zis feminine ca sa fiu mizantrop echidistant, nu misogin).